2.) Un partid politic va fi dizolvat, dacă nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţă, în două campanii electorale parlamentare succesive, în cel puţin 18 circumscripţii electorale.

În privinţa celui de-al doilea punct este important de ştiut că desemnarea unui candidat implică costuri semnificative. Strângerea semnăturilor în acest caz este o condiţie mult mai greu de îndeplinit decât strângerea celor 25 de mii de semnături necesare pentru înregistrarea unui partid politic. Nu este de mirare că deşi în toamna anului 2008 PCM a încercat, desemnarea candidaţilor nu a fost posibilă, politicienii lor fiind nevoiţi să candideze pe listele Alianţei Populare.

Dacă ne uităm la cele două condiţii menţionate mai sus şi dacă avem în vedere faptul că politicienii, membrii la vremea respectivă al unui singur partid şi divizaţi acum în două partide, nu au reuşit în 2008 strângerea a 100 de mii de voturi la alegerile locale, atunci cum vor avea pe 10 iunie câte 50 de mii de voturi?

Eu nu pot şti în ce au ei încredere. Suntem mai puţini decât acum patru ani şi mulţi şi-au întors spatele la politică. Alegerile europarlamentare din 2009, când lista a fost condusă de Tőkés László, au dovedit că numărul alegătorilor maghiari este una stabilă, nu creşte şi nu scade. Iar faptul că acum vor mobiliza noi alegători, este o poveste. Cei care nu au putut fi mobilizaţi de Tőkés László în 2009, cum vor fi mobilizaţi acum de Szász Jenő, Toró T. Tibor? Eu nu cred că PCM sau PPMT vor trece de pragul de 50 de mii. Iar partidele care nu trec acum de prag, sigur nu vor trece nici la alegerile din toamnă, deoarece la alegerile parlamentare pragul este de 5%. Şi ştim cu toţii că nici un maghiar din Transilvania nu-şi va da votul unui partid care nu are şanse de a intra. Astfel, dacă PPMT nu trece acum de pragul de 50 de mii, va fi dizolvat în toamnă. Iar dacă PCM nu trece de prag, va fi dizolvat în iunie, deoarece la ultimele alegeri generale nu a obţinut nici un vot. Iar dacă trece acum, dar nu va avea o listă la alegerile din toamnă, atunci va fi dizolvat în noiembrie.

Partidele sunt într-o situaţie dificilă şi este în interesul lor ca participarea la vot să fie cât mai ridicată, deoarece cu cât mai mulţi alegători, procentual cu atât mai multe voturi. Iar în această ordine de idei, nu înţeleg campania negativă purtată de PPMT, deoarece ştim cu toţii că o campanie negativă scade numărul celor care participă la vot. Însă e treaba lor.

Totuşi sunt curios cum pot cei, conform ultimelor sondaje, 60-80 de mii de simpatizanţi ai celor două partide să fie divizaţi în aşa fel încât amândouă să aibă câte 50 de mii de voturi la alegerile locale pe 10 iunie.

Mi se pare un lucru imposibil de realizat, ceea ce va avea ca rezultat direct faptul că prin dizolvarea partidelor politice vor fi invalidate şi mandatele obţinute, ceea ce la noi în Secuime nu este o tragedie, însă în diasporă de exemplu, majoritatea acestor mandate vor fi obţinute, în iunie sau cel târziu în noiembrie, de partidele politice române. Dacă lucrurile stau aşa, atunci putem afirma că voturile pentru PCM sau PPMT vor fi irosite, în Secuime vor întări poziţia UDMR, iar în diasporă partidele române. Este o situaţie mai ciudată, dar aşa stau lucrurile.

Poate că mulţi demnitari locali PCM în funcţie nu candidează din considerentele de mai sus?

Un lucru este cert. Legea partidelor electorale şi pragul de 5% reprezintă un impediment pentru existenţa mai multor partide politice maghiare. Pentru funcţionarea în România a trei partide maghiare în mod paralel ar fi necesară existenţa unui minim de 15% de locuitori maghiari, iar din moment ce avem doar 6,5%, pe termen lung va putea dăinui doar un singur partid, celelalte fiind dizolvate după două cicluri de alegeri. Desigur pot fi înregistrate noi şi noi partide, însă întrebarea mea este dacă nu este mai degrabă important să avem o reprezentanţă puternică.

Dacă legea este una bună sau nu, nu are rost să dezbatem prea mult. Important este că după alegerile din 10 iunie, este necesar să colaborăm pentru că avem multe de făcut şi este muncă pentru toţi cei care vor să lucreze.

CAPITOLUL VII
Încetarea activităţii partidelor politice

Art. 44. – Un partid politic îşi încetează activitatea prin:

a) dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Curtea Constituţională, pentru încălcarea art. 37 alin. (2) şi (4) din Constituţia României;

b) dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Tribunalul Bucureşti;

c) autodizolvare, hotărâtă de organele competente prevăzute în statut;

d) reorganizare, în situaţiile prevăzute la art. 39 alin. (3), art. 40 alin. (4) sau art. 42 alin. (2).

Art. 45. – Curtea Constituţională hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) şi (4) şi art. 144 lit. i) din Constituţie, cu procedura stabilită în Legea nr. 47/1992privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.

Art. 46. – (1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiţii:

a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) şi ale art. 37 alin. (2) şi (4) din Constituţie, de către Curtea Constituţională, precum şi ale art. 3 alin. (3) şi (4) din prezenta lege;

b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;

c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

d) când partidul urmăreşte alt scop decât cel care rezultă din statutul şi programul politic ale acestuia;

e) ca urmare a inactivităţii constatate de Tribunalul Bucureşti conform art. 47 alin. (1);

f) ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 şi 2, constatată de Tribunalul Bucureşti conform art. 48;

g) ca urmare a aplicării art. 26.

(2) Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului Bucureşti de către Ministerul Public şi se soluţionează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5).

Art. 47. – (1) Inactivitatea unui partid politic se poate constata în următoarele situaţii:

a) nu a ţinut nici o adunare generală timp de 5 ani;

b) nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţă, în două campanii electorale parlamentare succesive, în cel puţin 18 circumscripţii electorale.

(2) Pentru partidul politic aflat în oricare dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) Tribunalul Bucureşti, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea existenţei sale, cu respectarea normelor de procedură prevăzute la art. 26 alin. (2)-(4).

Art. 48. – (1) Neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, conform art. 1 şi 2, se poate constata când un partid politic nu obţine la două alegeri generale succesive un număr minim de voturi.

(2) Numărul minim necesar îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 1 şi 2 este de cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional, pentru candidaturile depuse în oricare dintre următoarele scrutinuri: consilii judeţene, consilii locale, Camera Deputaţilor, Senat.

Art. 49. – Documentele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun, în termen de cel mult 10 zile, la Tribunalul Bucureşti, în vederea radierii din Registrul partidelor politice.

Art. 50. – După primirea documentelor privitoare la partidele politice care îndeplinesc oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 44, Tribunalul Bucureşti va proceda imediat la radierea acestora din Registrul partidelor politice.

(Legea nr. 14/2003 privind partidele politice)